SUBIECTUL 94

picassoo · Administrator Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301

I. 94 (Gheorghe Tomozei, Septemvrie)
1. septemvrie, târzii

2. Rolul punctelor de suspensie din primul vers, „Septemvrie…” , este de a marca o pauză afectivă în rostirea poeziei , pentru a sugera nostalgia.

3. „septemvrie, „rădvanul”, „carte”, „frunze”, „iubire” sunt cuvinte din fondul vechi al limbii.

4. Tema trecerii timpului, asociindu-şi mai numeroase motive, cum ar fi toamna, amintirea, singurătatea, copilăria, exprimă starea de tristeţe a fiinţei.

5. Rima încrucişată (1-3 feminină, 2-4 masculină) şi măsura de 10-11 silabe.

6. Utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul imperfect creează perioadă şi simultaneitate, prelungeşte durata momentului evocat şi o imobilizează într-un tablou sensibil şi melancolic.

7. Epitetul „frunze târzii” sugerează efectul venirii toamnei. Frunzele simt trecerea timpului şi , la timpul lor, cad „domol”. Astea „ruginesc”, îmbătrânesc şi se sting, întocmai unei fiinţe umane. Metafora „rădvanul toamnei” exprimă plastic apariţia regală a toamnei, de mai târziu himericele clăi de fân ale verii, într-o continuă rotaţie calmă a anotimpurilor, ca la Virgiliu.

8. Ideea poetică este tristeţea indusă de venirea toamnei şi este evidenţiată prin epitete : „surâsul meu amar” ce exprima atât amăraciunea, cât şi falsitatea zâmbetului, deprimarea fiinţei care se identifică cu „cel mai trist şcolar”, râvnind după mângâierea doamnei învăţătoare, o alinare mult aşteptată, dar care nu va mai veni niciodată, pentru că timpul copilăriei a trecut. Strofa curentă, implicit şi poezia, se termină cu puncte de suspensie pentru a invita cititorul la reflecţie.

9. Limbajul poetic în poezia citată este caracterizat de reflexivitate, lasă cititorul în suspans. Poezia are o predispoziţie spre meditaţie, din cauza punctelor de suspensie prezente atât în fiecare strofă, cât şi în ultimul vers, care te invită să gândeşti la rostul lumii şi al fiinţei aflate sub forța timpului.