SUBIECTUL 93

picassoo · Administrator Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301

III. 93 (tăcere)

În opinia mea, afirmaţia lui Traian Dumitrecu este adevarată, deoarece tăcerea presupune o comunicare dincolo de cuvinte, o reducere la esenţă a unei replici / a unui răspuns; ea accentuează devalorizarea, lipsa de profunzime ori inutilitatea cuvintelor în anumite situaţii de comunicare.
În primul rând, tăcerea poate semnifica superioritatea înţeleptului faţă de restul lumii, detaşarea sa faţă de senzorial, faţă de superficial; astfel înţeleptul răspunde acuzelor celorlalţi prin tăcere. Aceasta este arma sa contra ignoranţei celor din jur.
În al doilea rând, tăcerea şochează prin directeţea şi francheţea ei, deşi nu foloseşte niciun mijloc verbal prin care să se exprime: poţi spune atât de numeroase excluzând să spui nimic în fond. Este pur şi simplu ceva în faţa căreia absolut orice cuvânt pare fad, plat, gol, estompat.
În altă ordine de idei, tăcerea la care se referă autorul poate semnifica şi imparţialitatea, distanţarea şi superioritatea unei fiinţe divine; se referă la un Dumnezeu care parcă refuză, în mod constant, să răspundă rugăminţilor tale de a se face auzit; astfel nu te înconjoară decât tăcerea apăsătoare a unei forţe divine.
În concluzie, tăcerea e ceva pe care o înţelegi scutit de să ai trebuință de cuvinte, e dincolo de indiferent ce comunicare, aşadar afirmaţia lui Traian Dumitrescu este în totalitate adevarată.
(Teodora Caşcarade, 12 H; coord. prof. dr. Anca Roman)