picassoo Administrator


Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301
|
Trimis: 06/07/2008 15:04 Titlul subiectului: SUBIECTUL 85 |
|
|
II. 85 (realitate şi aparenţă)
Afirmaţia „ochii însă sunt orbi. Cu inima trebuie să cauţi”, cu care sunt de acord, susţine sensibilitatea sufletului uman în perceperea realităţii.
Un prim argument ar fi acela că arta şi într-un cadru mai larg, cultura, nu pot fi apreciate la valorile lor reale doar printr-o analiză la întâia vedere. Pentru ca aparenţa să fie depăşită şi sa se ajungă la valoarea adevarată şi esenţa mesajului transmis de o operă de artă, ea trebuie să treacă prin filtrul sensibilităţii sufleteşti. Un cuvânt, o pată de culoare, un acord de vioară pot exprima mai mult decât mesaje, imagini şi sunete seci, pot avea o încărcătură sentimentală, stârni emoţii care reprezintă realitatea la un indice mai profund, doar că este necesar acel „simţ” al inimii, specific uman, pentru a percepe mesajul ascuns sub aparenţă.
Un alt argument, în sprijinul afirmaţiei de mai sus, ar fi acela că absolut orice individ depinde nespus de mult de receptivitatea inimii pentru a descoperi realitatea din viaţa socială. Oamenii sunt mânaţi în acţiunile lor în egală mărime de afecte cât şi de instincte şi de raţionamente şi pentru a înţelege motivaţia, natura şi consecinţele acţiunilor umane inima funcţionează ca un organ de simţ cu care percepem acele afecte, completând imaginea aparentă şi transformând-o într-una completă, reală.
În concluzie, putem afirma că inima este teribil de importantă în distingerea aparenţei de realitatate.
(Cezar Laurenţiu Blănaru, 12 G; coord. prof. dr. Nicolae Scurtu) |
|