SUBIECTUL 75

picassoo · Administrator Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301

I.75 (Camil Petrescu, Cocorul)

1. a ţine minte , a învăţa minte, zdravăn la minte

2. Punctele de suspensie îndeamnă la meditaţie, sugerând o intensă încărcătură emoţională , poate şi profunzimea sentimentului de frică în faţa necunoscutului.

3. Primele strofe, structurate de enumeraţie descriu un spaţiu straniu şi întunecat, un fund de mare în care zac peşti, bivoli, oase, aripi , viziune modernistă de fapt a lipsei de speranţă. Predicatul ar fi fost inutil, în acest caz, pentru că totul constă în această înşirare de lucruri atinse de moarte, cu cît mai concisă, cu atât mai aproape de deznădejde.

4. marea, pasărea, ochiul, iubirea, singurătatea

5. măsura: 8 silabe
rimă: îmbrăţişată

6.Sentimentul dominant în poezie este cel de tristeţe şi de teamă de necunoscut.

7. Metafora “aripi reci” identifică faptul că aspiraţia, dorinţa, i-au fost înfrânte. Această metaforă este întărită de o alta: “zbor de pasăre uitată”.

8. Strofa a III-a este un catren alcătuit dintr-o interogaţie retorică ce sugerează aspiraţia înspre înălţimi, către idealuri înalte care nu pot fi atinse. Astfel, eul liric subiectiv (prezenţa lui fiind indentificată prin mărcile lexico-gramaticale: verbe la persoana I singular -“ vei ajunge”,”să am”-) nu găseşte niciun reazăm pentru raţiune, aspiraţia sa fiind identificată prin metafora “porţii călătoare” pe care autorul se întreabă dacă o va ajunge.

9. O trăsătură a poeziei lirice este faptul că autorul îşi exprimă direct deznădejdea că nu poate accede la lumea absolutului prin cocor, pasăre călătoare, care este simbolul zborului către înălţimi.
O altă trăsătură a poeziei lirice sunt mărcile lexico-gramaticale, verbe la persoana I - “creşte”, “să am”, “să îndemn” -,pronumele la persoana I- “mi”, “îmi”- şi imaginile artistice fabricate de figuri de stil, precum metafora “aripi reci” sau epitetul din construcţiile “creste destul de lungi de os” şi “poartă călătoare”.