SUBIECTUL 7

picassoo · Administrator Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301

I. 7. („Balul pomilor” – Dimitrie Anghel)

1. caişi, zarzări, pruni

2. s-au – cratima desparte două părţi de vorbire diferite; elidarea lui e;
Apostroful marchează lipsa accidentală a vocalei „ă”, cuprinzând rol în menţinerea măsurii versului

3. înveşmântaţi, prefăcut;

4. motivul primăverii, motivul lunii;

5. „caişii, zarzării şi prunii, / înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii” à imagine vizuală
„pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt” à imagine auditivă;

6. Epitetul metaforic „roze (gesturi)” îmbină armonios mişcarea suavă a pomilor în bătaia vântului cu culorile palide, dar calde ale primăverii à epitet sinestezic specific simbolismului

7. Tiltul anunţă poezia ca pe o metaforă. Substantivul „balul”, folosit cu sens metaforic pe aproape cel de-al doilea, „pomi” fac ca titlul să reprezinte neîntrecut tema poeziei; balul pomilor fiind dulcea primăvară, care transformă întrega natură în sărbătoare. Legănându-se uşor în bătaia vântului, strălucind în lumina lunii, pomii parcă dansează.

8. Ultima strofă trezeşte cititorul din visare, aducându-l din nou cu picioarele pe pământ. Autorul pune toată aceasţă atmosferă feerică de noapte de primăvară doar pe seama anotimpului. Pomii, lipsit de de veşmintele catifelate pe care acesta le pune la dispoziţie, redevin „banalii pomi din faţa casei”.

9. – folosirea simbolului cromatic
– sinestezie „dulci orchestre”