SUBIECTUL 57

picassoo · Administrator Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301

II. 57 (modestie)

Cred că ideea principală din afirmaţia lui Nicolae Iorga este aceea că omul modest îşi cunoaşte mult mai bine interiorul, care este mai de preţ şi poate mai frumos decât exteriorul pe care îl vede „acel care se potriveşte în oglindă”. Sunt de acord cu afirmaţia aceasta şi voi demonstra de ce.
În primul rând, modestia este una din virtuţile creştine pe care trebuie să le dobândească un om pentru a accede la viaţa veşnică promisă de Dumnezeu oamenilor credincioşi, smeriţi, miloşi etc, ulterior cum spune şi Biblia, în Epistola mai târziu Matei, capitolul 18, versetul 4: „De aceea fiecare se va smeri (ca acest copilaş), va fi cel mai mare în Împaraţia cerurilor”.
În viaţă, modestia cântăreşte mai mult decât mândria. De obicei, dacă eşti modest, eşti luat drept fraier sau lipsit de caracter. Pe urmă părerea mea, modestia este, în zilele noastre, o calitate deosebit de puţin întâlnită într-o lume în care competiţia primează, şi constituie faptele în locul cuvintelor.
De câte ori nu am văzut, copii fiind, la desene animate, eroi care, după ce salvau lumea, dispăreau? Eram uimiţi de atitudinea lor, pentru că, deşi erau oameni normali atunci îndată ce nu purtau hainele de supererou, nu aveau posturi importante, ci lucrau ca absolut orice om, nefăcând caz de popularitatea lor. Şi ne doream foarte mult să fim şi noi ca ei, nu-i aşa?
În mod sigur, să fii modest nu înseamnă să mergi privind în jos, ci să te cunoşti pe tine însuţi, să capeţi calitatea modestiei şi să devii în ochii tăi eroul care ai dorit mereu să fii.
(Ramona Dumitrăşcuţă, 12 I; coord. prof. dr. Anca Roman)