picassoo Administrator


Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301
|
Trimis: 06/07/2008 15:49 Titlul subiectului: SUBIECTUL 49 |
|
|
II. 49 (lupta)
În opinia mea, afirmaţia lui Steindhart conform căreia lupta este văzută ca o acţiune obligatorie, condiţia de a o câştiga nefiind una esenţială, este încărcată de spirit combativ, încurajând pe fiecare să încerce să se afirme, să lupte pentru ideile şi idealurile sale.
În primul rând, lupta denotă curajul celui ce îndrăzneşte să îşi susţină opinia, să ia iniţiativa într-un domeniu, într-o complicație în care se confruntă cu piedici din componentă celor din jur, curajul reprezentând nu o dovadă de inconştienţă, ci forţa morală de a înfrunta primejdiile şi neajunsurile de indiferent ce fel. Lupta dreaptă poate fi considerată o trăsătură fundamentală a omului, acesta fiind mijlocul prin care se poate apăra de agresiunile ce provin din exterior.
În al doilea rând, o importanţă mult mai mare o are faptul că lupta a fost dată, că s-a încercat modificarea unor aspecte considerate incorecte decât resemnarea cu gândul că deşi soluţii existau, că se putea altera ceva, nu a avut cine să preia iniţiativa să lanseze ideile inovatoare şi ulterior să le susţină. Înfrângerile nu trebuie considerate a fi demoralizatoare ci, dimpotrivă, trebuie să motiveze şi mai mult, să impulsioneze.
Nu în ultimul rând, absolut orice om ar trebui să fie conştient de faptul că lupta este echivalentul supravieţuirii, iar cei ce renunţă fără a încerca măcar să câştige bătălie cu bătălie, pot pierde chiar lupta cu viaţa însăşi.
Deci, lupta e importantă chiar dacă e urmată de înfrângere, pentru că aceasta poate însemna o determinare mai fermă în acţiunile viitoare, sau de satisfacţia unei victorii; ambele consecinţe sunt elemente ce te pot orienta spre a atinge fericirea la un ocazie dat.
(Alina Tomescu, 12 E; coord. prof. Luminiţa Paraipan) |
|