picassoo Administrator


Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301
|
Trimis: 06/07/2008 15:51 Titlul subiectului: SUBIECTUL 43 |
|
|
II. 43 (lene)
Afirmaţia lui Nicolae Iorga, conform căreia „Lenea e sinucidere blânda”, surprinde unul dintre cele mai periculoase defecte pe care un om le poate avea: lenea. Consider că lenea anulează un alură important şi necesar oricărei iniţiative umane – entuziasmul, aflat în strânsă legătură cu voinţa, de aceea cred în ideea citată.
În debutantul rând, o atitudine pasivă, lipsită de implicare, fără dorinţa de a construi ceva şi aşteptând doar ca totul să ne fie dat, scutit de vreun efort personal, ne poate transforma în nişte persoane minus scopuri în viaţă. Or, fără dorinţa de a ajunge „undeva” existenţa este inutilă. Cred ca rostul omului în viaţă este acela de a crea, de a lăsa ceva în urmă, însă odată instalată lenea, aceasta „interzice orice paradis”, cum spune Vasile Ghica, ne face să dăm înapoi, să renunţam cândva de a pornește şi, în consecinţă, să nu realizăm nimic. Lenea poate fi considerată un lux permis în mod nejustificat, dacă ne gândim la existenţa noastră limitată în timp
De numeroase ori omul este definit de ceea ce face, de ceea ce întreprinde. Mai mult, dacă ne lăsăm acaparaţi de această dispoziție de lene vom pierde multe dintre bucuriile vieţii cum ar fi, de exemplu, savoarea emanată de o victorie obţinută prin efort propriu.
Prin urmare, stă doar în puterea noastră să alegem dacă vrem să ne sinucidem „blând”, sau să ne umplem existenţa cu împliniri, luând afirmaţia dată ca pe un avertisment.
(Ramona Mănica, 12 L; coord. prof. Luminiţa Paraipan) |
|