picassoo Administrator


Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301
|
Trimis: 06/07/2008 15:51 Titlul subiectului: SUBIECTUL 41 |
|
|
II. 41 (înţelepciune)
Afirmaţia lui Constantin Noica cuprinde în sine un mare adevăr şi anume acela că nu se poate vorbi de un adevăr al înţelepciunii, în sensul că nu se află o măsură unică care să cuantifice precis acest concept.
În întâiul rând, înţelepciunea este un grad spiritual atins de o persoană, pe care fiecare om îl înţelege diferit. Există opinii care susţin că anumiţi oameni se nasc înţelepţi, în vreme ce există şi opinii care cred că înţelepciunea se dobândeşte odată cu câştigarea experienţei. Înţelepciunea, în opinia mea, poate fi dobândită pe momentul vieţii, însa depinde de fiecare cum asimilează experienţele pe care le trăieşte. Înţelepciunea presupune echilibru, presupune armonie între minte şi inima. Marcel Proust spunea despre înţelepciune că noi nu ne naştem cu înţelepciunea, ci din contra, că ea trebuie neacoperită în noi înşine în urma unei călătorii pe care nimeni nu o poate face în locul nostru.
În al doilea rând, consider că înţelepciunea ne poate caracteriza pe fiecare dintre noi dacă avem răbdare în a o dobândi. Da, nu ştim exact care este misterul ei, dar putem să sperăm că într-o zi această capacitate superioară de înţelegere şi de judecare a lucrurilor va reprezenta una dintre cele mai remarcabile calităţi ale noastre.
În concluzie, nu se poate discuta despre un adevăr unic al înţelepciunii, ci se poate discuta despre profunzimea conceptului şi despre starea de spirit pe care ţi-o conferă.
(Andrada Stancu, 12 E; coord. prof. Luminiţa Paraipan) |
|