picassoo Administrator


Data inscrierii: 31/Mar/2008 Mesaje: 301
|
Trimis: 06/07/2008 15:55 Titlul subiectului: SUBIECTUL 16 |
|
|
II. 16. (dor)
Sunt de accord cu părerea lui Mircea Eliade despre dor, anume că: „Orice ar fi, pasiune sau dorinţă, sete sau foame de experienţă reală, toate astea se pot exprima prin cuvântul dor, care a ajuns expresia oricărei dorinţe şi care implică omul în totalitatea sa.”.
În primul rând, putem preciza că acest cuvânt este intraductibil în alte limbi din cauza semanticii sale deosebit de bogate. „Dor” poate semnifica dragoste, pasiune, frământare sentimentală, năziunţă, aspiraţie, alean, nostalgie, suferinţă din dragoste, dorinţă de a revedea persoana dragă, durere, atracţie erotică... Toate trăiri ce constituie omul în totalitatea sa. De exemplu, expresiile uzuale: „mi-e dor de tine" (a-ţi lipsi persoana dragă), „a zice cu dor” (cu patimă), „cântă să-şi mai potolească dorul” (tristeţea), „de dorul cireşelor abia aştepţi primăvara” (poftă), exprimă frământări sentimentale de la pasiune până la senzaţii cu semnificaţii mai puţin profunde, dar ce se identifică la fel de bine cu firea umană.
În al doilea rând, prin cuvântul „dor” ne putem exprima şi nevoia de experienţă reală, aspiraţia spre aceasta, fiindcă cuvântul sugerează doar dorinţa (faţă de persoana dragă aflată departe, erotică, culinară), dar excluzând a şti dacă va fi îndeplinită sau este doar utopie.
În concluzie, cuvântul „dor” reflectă toate faţetele firii umane, reprezentând-o în totalitatea sa.
(Doina Cucu, 12 B; coord. prof. Elena Apostol) |
|